SVP Romania

              PROMOVAREA  UNİTĂŢİİ   ÎN  CADRUL  CONFERİNŢELOR        

                                           Şİ  ÎNTRE  CONFERİNŢE

      Convinşi  de  adevărul  cuvintelor  Sfântului  Apostol  Paul, vincenţienii caută  să  se  apropie  de  Cristos. Ei  speră  că  într-o zi  nu  vor  mai  fi  ei cei  care iubesc, ci  Cristos  care  iubeşte  prin ei, ( GAL.2.20.  ,,…cu Cristos  sunt  răstignit  pe  cruce, şi  trăiesc, dar  nu  eu, ci  trăieşte  întru mine  Cristos. Şi  viaţa  ce  o  trăiesc  acum  în  trup o  trăiesc  în credinţa Fiului  lui  Dumnezeu.”) , şi  chiar  acum, când  sunt  în  grija  lor  săracii, pot  intui  marea  dragoste  a  lui Dumnezeu  pentru  ei.

     Vincenţienii  sunt  chemaţi  să  meargă  împreună  pe  drumul  către sfinţenie, pentru  că  adevărata  sfinţenie  este  unirea perfectă  cu  Cristos şi  perfecţiunea  iubirii, care  este  în  centrul  vocaţiei  lor  şi  izvorul rodniciei  lor. Ei  aspiră  să  ardă  în  dragostea  lui  Dumnezeu  aşa  cum este  revelată  de  Cristos  şi  astfel  credinţa  şi  fidelitatea  lor  să  fie  mai profundă.

      Vincenţienii  sunt  conştienţi  de  nimicnicia  lor  şi  de  necesitatea harului  lui  Dumnezeu.  Ei  caută  slava  Lui, nu  a  lor. Idealul  lor este  să ajute  la  alinarea  suferinţei  numai  din  dragoste, fără  să  se  gândească la  o  răsplată  pentru  ei.  Ei  se  apropie  de  Cristos  servindu-L, prin  săraci  şi  între  ei. Vincenţienii  aspiră  spre  perfecţiunea  iubirii  exprimată prin  compasiune  şi  dragoste  atentă  faţă  de  săraci, şi  unii  faţă  de  alţii.

       De aceea  drumul  lor  împreună  spre  sfinţenie  se  poate  realiza prin:

• Vizitarea  şi  dedicarea  lor  săracilor, a  căror  credinţă  şi  curaj  îi învaţă  pe  vincenţieni  cum  să  traiască.  Vincenţienii  îşi  asumă nevoile  săracilor  ca  pe  propriile nevoi.
• Participarea  la  întrunirile  Conferinţei  sau  Consiliului ( Uniunea Asociaţiilor Caritative ,, Sfântul Vincenţiu de  Paul  din România ), unde  împărtăşirea  spiritualităţii  fraterne  reprezintă  o sursă de inspiraţie.
• Promovarea  unei  vieţi  de rugăciune  şi  meditaţie  atât  individual cât  şi în comunitate, împărtăşită  cu  ceilalţi  membri.  Meditarea experienţelor  vincenţiene  le  oferă  o  cunoaştere  spiritual  internă asupra  lor  înşişi, a  celorlalţi  şi  a  bunătăţii  lui  Dumnezeu.
• Transformarea  preocupărilor  în  acţiune  şi  compasiunea  în dragoste  practică  şi  eficientă.

    Drumul  lor  împreună  către  sfinţenie  va  fi  mai  fructuos, dacă viaţa  personală  a  membrilor  se  caracterizează  prin  rugăciune, meditaţie  asupra  textelor  Sfintei  Scripturi  şi  a altor  texte  sfinte, ca  şi  devoţiunea  faţă  de  Euharistie  şi  faţă  de  Sfânta Fecioară Maria, a cărei  protecţie  am  invocat-o  întotdeauna, cât  şi  pentru învăţăturile  Bisericii.

     Împreună, pe  parcursul  anului, Conferinţele  celebrează  întâlniri festive, ceremonii  vincenţiene,  în dorinţa de a menţine un spirit profund  moral  şi  material  de  prietenie  între  membri. 

      Întâlnirile  festive, ale  membrilor  din  cadrul  unui  Consiliu ( UACSVP din Romania )  au  fost  considerate, încă  de  la  începutul Societăţii, ca  mijloc de  promovare  a  prieteniei, care  a  fost întotdeauna  apreciată  ca  de  mare  preţ.  Ele  duc  la  împărtăşirea experienţei  şi  a  practicii  bine  făcute, dar  şi  sprijinului  reciproc când  Conferinţele  trec  prin  perioade  grele.  Un  invitat  venit  din afară  vorbeşte  pentru  a  oferi  informaţii  folositoare  membrilor  în munca  lor.  Astfel  de  întâlniri  reprezintă  o  modalitate  de  a  lărgi orizontul  membrilor,  astfel  încât  aceştia  să  nu  îşi  îndrepte  atenţia  numai  spre  propria  Conferinţă, dar  să  se  simtă  parte  dintr-o  familie  mult  mai  largă, din  familia  vincenţiană  din  toată lumea.   

     Ceremoniile  vincenţiene  se  referă  la  ceremonii  liturgice considerate  extrem  de  pline  de  miez  pentru  vincenţieni.  Acestea sunt: 

• Prima  duminică  din  Advent, începutul  anului  liturgic,
• İmaculata  Concepţiune, pe 8 decembrie, pentru  că  Maria  este patroana  noastră,
• Prima  duminică  din  Postul  Mare  pentru  că  în  Postul  Mare  este nevoie  să  desfăşurăm  o  muncă  caritabilă  mai  activă  în nevoia de mai  multă  rugăciune  şi  penitenţă),
• Ziua de naştere a Fericitului Frederic Ozanam, 23 aprilie,
• Sărbătoarea  liturgică  a  Fericitului  Frederic  Ozanam, 9 septembrie,
• Sărbătoarea  Sfântului  Vincenţiu  de  Paul, 27 septembrie,
• Sărbătoarea  liturgică  a  Sfintei  Rosalie  Rendu, 9 noiembrie.

      În  multe  ţări, Conferinţele  celebrează  ceremonii  parţial vincenţiene, numite ,,misele Conferinţei”, cel  puţin  una  pe  an, atât  pentru  membri  plini  cât  şi  pentru  cei  auxiliari,  incluzând  soţii  şi  copii, în cadrul  căreia  se ţine  Ceremonia  de  învestitură ( unde  toţi  membrii  îşi  vor  reânnoi  promisiunea  de  a  sluji  pe săraci ). Foşti  membri  ai  Conferinţei  care  au  murit  pot  fi  amintiţi  în  mod special. Cu  această  ocazie,  în  mod  simplu,  fără  exagerare,  se va  evoca  poate  un  aspect  din  munca  lor  vincenţiană  care  a reprezentat  o  inspiraţie  pentru  alţi  membri.  Aceasta  ar  fi  o expresie  a  continuării  dragostei  noastre  pentru  ei.  I-am  putea aminti  şi  pe  cei pe  care  i-am  vizitat  şi  care  au  murit.  Aşa  cum spunea  Sfântul  Vincenţiu  de  Paul,  vor  fi  acolo  să  ne  întâmpine când  vom  merge  să  primim  răsplata  veşnică.

   Multe  Conferinţe  identifică  o  Misă  Parohială  la trei  luni, la  care încearcă  să  participle  toţi  membrii.  Ei  oferă  Misa  pentru  cei săraci  şi  pentru  Societate  şi  se  roagă  ca  propria  lor  muncă  să fie  mai  fructuoasă.

              Din  Regulamentul  Confederaţiei  İnternaţionale  a  Societaţii  Sfântului Vincenţiu de Paul.

                                                                                A consemnat,

                                                                                  Adrian Petruţ