Dieceza de Iași- vincențienii participă la reculegere
Sâmbătă, 4 decembrie 2021, Centrul Gaudium et Spes din Traian a găzduit o zi de reculegere pentru personalul socio-medical, voluntari și toți cei care se îngrijesc de cei bolnavi și suferinzi și fac caritate. Activitatea a fost organizată de Secţiunea Activităţi Socio-Caritative a Curiei Diecezane, moderator fiind pr. Iosif Iacob, vicar episcopal, responsabil în acest domeniu.
La întâlnire au participat, printre alții, membrii ai Asociațiilor Sfântul Vincențiu de Paul din Adjudeni, Iași, Roman și Tg. Frumos.
Ziua a debutat cu Laudele recitate în Capelă, urmate de prima meditație. Părintele Gabriel Sascău de la Centrul ”Sf. Ioan Paul al II-lea” din Butea, care ne-a însoțit pe parcursul zilei de reculegere, ne-a ajutat să înțelegem valoarea suferinței în viața omului. ”Suferința, boala, necazurile de tot felul-a spus părintele- fac parte de puzzelul vieții și pot fi descifrate, înțelese dacă le privim din perspectiva veșniciei”. Multe lucruri și întâmplări pot părea inutile și fără sens, dar ele, de fapt, ne pregătesc pentru ”gloria veșnică”; provocările ne pregătesc pentru ceea ce urmează, ”încercările de astăzi conduc la maturitatea de mâine”.
Evocând minunea vindecării unui om paralizat, în care credința și determinarea prietenilor bolnavului ce l-au coborât prin acoperiș a dus la intervenția imediată a Domnului, fiecare a conștietizat importanța misiunii la care am fost chemați. Este o trăire, și nu o simplă meserie, să poți aduce speranță în viața bolnavului, să-i dai sentimentul că nu este singur, că suferința lui are valoare; să poți să-l ajuți treacă prin stări emoționale inevitabile precum negarea, supărarea, negocierea, depresia, acceptarea (conf. Elisabeth Kübler-Ross- ”Despre moarte și a muri”).
A urmat apoi meditația personală și rozariu, timp în care patru preoți au stat la dispoziția celor ce au dorit să se spovedească.
Sfânta Liturghie a fost prezidată de PS Iosif Păuleț și a fost o ocazie de a ne încuraja pe toți și pe fiecare în parte în activitatea caritativă. Pornind de la evanghelia zilei, preasfințitul ne-a îndemnat să nu ne lăsăm copleșiți de agitația lumii, în care întâlnim priviri grăbite sau nervoase, indiferente sau plictisite, invidioase sau pline de ură; noi să fim asemenea lui Isus care”văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele” (Mt 9,37), să privim cu milă și iubire, dar să și acționăm.
În omilia sa, pr. Gabriel a spus ca suntem ”recipiente vii” în care Dumnezeu a revărsat belșug de binecuvântări și har, iar noi avem datoria să nu ”ținem închis capacul”, să ne deschidem inima pentru a revărsa speranță și iubire.
După prânz, programul a continuat cu meditația a doua, Adorația Euharistică și Coronița Divinei Îndurări.
Întâlnirea s-a încheiat la picioarele altarului unde am lăsat grijile, neliniștile și crucile noastre și a celor pe care îi reprezentăm și l-am implorat pe Dumnezeu să transforme aceste suferințe în perle valoroase pentru cer.
Iată câteva impresii ale participanților:
M-a impresionat analogia făcută de părintele între viața intrauterină în care fătul se pregătește pentru viața de după naștere și viața noastră, de aici, în care ne pregătim pt fericirea veșnică din cer. (Loredana Neculai-Adjudeni)
Mie mi-a dat încredere în Dumnezeu încrederea copilului din povestioară care desi era singur a spus ”știu că tata mă așteaptă si va avea grijă de mine!”.(Cornel Neculai-Adjudeni)
Mi-a plăcut îndemnul părintelui de a merge la periferii și a ajuta, cee ace corespunde cu charisma vincențiană. (Paul Demișcă- Roman)
Fiecare frază din meditație a fost pentru mine de valoarea unei perle. Ceea ce ne-a prezentat părintele consider că vine din suferință, credință și studiu. Prin cuvintele din meditație ne-a făcut să conștientizăm mai mult harurile și binecuvântările pe care le primim. Pildele prezentate ne-au emoționat profund. Am înțeles că este important DOAR să fim aproape de cei aflați în suferință. Puterea noastră de a face bine stă în a ști că Dumnezeu este fidel promisiunilor sale. Ajunge să ne deschidem ochii pentru a vedea cât a realizat el pentru noi și câte continuă să ne dăruiască chiar în ciuda infidelității noastre. Încercările de azi duc la maturitatea de mâine. Interesantă a fost comparația dintre pământ și uter. Uterul pregătește fătul pentru viață, pământul ne pregătește un belșug nemărginit al vieții veșnice. Este nevoie de lucrători care să vadă suferința oamenilor și care să acționeze cu duioșie pentru eliminarea suferinței. Mulțumim Domnului pentru toate harurile pe care le împarte omenirii prin fiecare dintre noi, în mod deosebit părintelui Gabriel că ne-a deschis ochii, urechile și ne-a trimis ca să trăim fiecare zi în prezența Domnului. (membrii SVP ,,Sf. Tereza a Pruncului Isus”-Iași)
Angela Dumea
Președinte SVP- Adjudeni
