Uniunea Asociațiilor Caritative

"Sfântul Vincențiu de Paul" din România

ADN-ul Vincenţian

 

 

 

Reflecţii de Renato Lima de Oliveira 
Președinte general al Societății Sfȃntului Vincenţiu de Paul

 Reflexiones Vicentinas ES

    Societatea Sfȃntul Vincenţiu de Paul a fost fondată, la 23 aprilie 1833.

    Este important să ne amintim de originile noastre, de frumoasa comunitate creştină, înfiinţată de un grup de tineri catolici laici, care s-au adunat pentru a crea prima Conferinţă de caritate:  Fericitul Frederic Antoine Ozanam, Auguste le Taillandier, Paul Lamache, Jules Devaux, Francois Lallier, Felix Clave, Emmanuel  Bailly.   Societatea, o organizaţie non-profit dedicată exclusiv sfințirii personale și practicarea carității. Nu există un miracol mai mare decât a aduna oamenii în jurul idealului de a transforma toată lumea, într-o rețea de caritate şi dreptate socială.

    Când se naște un copil, caracteristicile genetice ale tatălui și mamei și, bineînțeles, şi a strămoșii lor, realitatea socio-culturală în care sunt inserați, sunt imprimate în genele lor. 

În cazul nostru, Societatea Sfȃntul Vincenţiu de Paul, are aspectele culturii și modului de gândire a fondatorilor noștri, care au impregnat noua comunitate creştină, cu virtuțile solidarității și a umilinței. Cu alte cuvinte, putem spune că aceste particularități, alcătuiesc   "ADN-ul [1]  Societății".

Și noi, vincenţienii, care am primit protecţia Sfȃntului Vincenţiu de Paul, prin inspiraţia strălucitoare a fondatorilor noştri, avem acest  - ADN - în ființa și acțiunile noastre. Noi suntem descendenți ai idealurilor care au dus ca acest mic grup de studenți francezi, să creeze, o comunitate care să întreţină prezenţa lui Cristos cel Înviat, în săraci şi între ei.

Nu putem nega acest lucru: suntem urmaşii ai acestor vizionari care au dorit să construiască, cu simplitate și dragoste, o lume mai bună și mai puțin nedreaptă. Facem astăzi ceea ce fondatorii noștri ar face fără îndoială, dacă ar fi fizic printre noi:  crearea  unei ordinii sociale mai echitabila şi mai miloasă, care să promoveze o cultură a vieţii şi o civilizaţie a iubirii, printr-o mărturie vizibilă, atȃt prin acţiune cȃt şi prin cuvinte.    

Conştientizarea,  ADN-ului Vincenţian, înseamnă a avea aceleași principii ca și fondatorii noștri: crezul în efectul civilizator al învăţăturilor Bisericii; a ajunge la sfinţenie ca laic, trăind pe deplin Evanghelia în toate aspectele vieţii; a fi pasionat de adevăr, democraţie şi educaţie.

      ADN-ul nostru arată că: purtăm caritatea în sȃngele nostru;  în plămânii noștri avem simplitatea, umanitatea şi dăruirea de sine în modul  în care acționăm;  în pielea noastră avem spiritul combativ de a-L vedea pe Cristos în cei săraci, şi pe cei săraci în Cristos;  iar în oasele noastre asigurarea prietenească şi bunăvoinţa care transmite bunătate, gingăşie şi răbdare în relaţia noastră cu ceilanţi

     Recunoaștem că suntem conştienţi de nimicnicia noastră şi de necesitatea harului lui Dumnezeu, dar știm foarte bine că lucrarea noastră  este inspirată de Duhul Sfȃnt care hrăneşte, în continuare, carisma fiecăruia.

     Suntem prezenţi, în lume, pentru a dezvolta ceva înălţător și mai bun, nevoia de caritate. 

     Fie ca noi să fim mesageri ai acestui ADN Vincențian, pentru copiii și nepoții noștri, așa cum a făcut Fericitul Frederic Ozanam cu noi, astfel încât spiritualitatea lui să ne motiveze să promovăm o atitudine nouă de respect şi empatie faţă de cei slabi, astfel ca toată lumea să înţeleagă, să recunoască şi să apere dreptul fiecărei persoane de a fi responsabilă pentru propria viaţa.

 

[1]      ADN este denumirea prescurtată  a  "acidului dezoxiribonucleic", o moleculă complexă care conţine întreg codul nostru genetic şi care ne oferă instrucţiunile pentru viaţă.

 

                                                Adrian Petruţ,  

                               Adaptare dupa  www. ssvpglobal.org